duminică, 22 februarie 2015

Bacalaureat 2015: Model de subiect la ISTORIE pentru examenul de bacalaureat 2015

Examenul de bacalaureat național 2015 Proba E. c) Istorie

MODEL DE SUBIECT PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2015 LA ISTORIE


Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera voca ională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activită i extrascolare, pedagog scolar; - profil teologic, toate specializările.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți cu atenție sursele de mai jos:


A. „Guvernul condus de P. Groza [...] a dat o atenție primordială industriei. El a urmat îndeaproape principiile si strategia schițate de Gheorghiu-Dej la Conferința Națională a Partidului Comunist din octombrie 1945. A condiționat direct atât refacerea economică a țării, cât si progresul ei [...] de capacitatea sa de a se industrializa cât mai rapid posibil. De asemenea, el a atribuit statului rolul decisiv în acest proces [...] si, ca urmare, statul ar fi fost acela care ar fi alocat materiile prime, ar fi reglementat vânzarea si prețurile mărfurilor si ar fi controlat investiția de capital. Până în toamna anului 1945, guvernul Groza stabilise primatul statului în industrie, printr-o serie de decrete-lege, ce regelementau domeniile căilor ferate, producției miniere si petroliere, precum si prețurile si salariile. Această activitate legislativă s-a intensificat în 1946, pe masură ce Partidul Comunist si-a extins influența în întreaga economie. Controlul exercitat de acesta asupra problemelor economice si financiare era practic total, când, la 1 decembrie 1946, Gheorghiu-Dej, secretarul general al partidului, si-a asumat conducerea nou creatului Minister al Economiei Naționale, atotputernicul organism de planificare si coordonare, a cărui funcție principală era mobilizarea întregilor resurse ale țării pentru îndeplinirea politicii economice comuniste.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)

B. „Sub directa presiune a comunistilor, guvernul Petru Groza, emanația acestora, începe să treacă la înlăturarea oricărei opoziții. [...] În noiembrie începe eliminarea conducătorilor si membrilor organizațiilor de rezistență anticomuniste. [...] În aceeasi lună sunt falsificate grosolan alegerile parlamentare, comunistii si aliații lor fiind scosi învingători cu 79,86% din voturi, adică cu 378 din 414 locuri în Parlament. Principiul lui Stalin: «nu contează cine si cum votează, ci cine numără voturile» funcționase întocmai în România. De altfel, alegerile sunt pregătite de Gheorghiu-Dej împreună cu Vîsinski, comisarul sovietic la Bucuresti. [...] Un val de arestări se abate peste țară. Opoziția politică începe să fie lichidată fizic. Liderii partidelor tradiționale [...] sunt acuzați de «trădare», «complot», «spionaj», judecați, condamnați si închisi în închisorile de la Pitesti, Jilava, Ocnele Mari, Sighet, Dej, Aiud [...] sau în lagărele de muncă forțată de la Midia, Poarta Albă, Cernavodă, Bicaz sau cu domiciliul obligatoriu în «satele strategice» din Câmpia Bărăganului. [...]
La 30 decembrie 1947 [...] România se declară republică populară. Nicio piedică, nici măcar formală, nu mai stătea de acum încolo în calea instaurării în România a sistemului sovietic.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți formațiunea politică precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la alegerile parlamentare. 2 puncte
3. Numiți doi conducători politici români la care se referă atât sursa A, cât si sursa B6 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că instaurarea regimului comunist implică exterminarea opozanților politici. 3 puncte
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând
rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați două acțiuni desfăsurate de România în relațiile internaționale din perioada „Războiului Rece”. 6 puncte
7. Menționați o asemănare între practicile politice din România utilizate în perioada
stalinismului, respectiv în perioada național-comunismului. 4 puncte


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiți cu atenție sursa de mai jos:
„Scurt timp după preluarea puterii, Stefan [cel Mare] a revenit la orientarea tradițională a politicii externe a Moldovei, alianța cu Polonia. După câteva incursiuni pe teritoriul acesteia, unde se adăpostea rivalul său înlăturat din domnie, Stefan încheie, în aprilie 1459, o convenție cu regele Cazimir prin care l-a recunoscut suzeran unic, anulare implicită a angajamentelor asumate anterior față de Ungaria. Ca gaj al fidelității sale, Stefan a lăsat în stăpânirea regelui polon cetatea Hotin pe Nistru, ocupată anterior de o garnizoană polonă, si s-a angajat să respecte bunurile boierilor moldoveni refugiați în Polonia. Contravaloarea acestor concesii [...] a fost îndepărtarea de la hotarul Moldovei a rivalului său, Petru Aron, primejdia cea mai imediată pentru puterea încă neconsolidată a noului domn.
Restabilirea legăturii cu Polonia însemna implicit si îndepărtarea de Ungaria si Kara Românescă. Indiciile timpurii ale acestei evoluții au luat proporțiile unui antagonism direct în 1462, în conjunctura favorabilă creată de atacul lui Mehmet II împotriva domnitorului Vlad Kepes, când Stefan a încercat fără succes să cucerească Chilia. Trei ani mai târziu, în 1465, în urma unui atac prin surprindere, domnul Moldovei a reusit să aducă în stăpânirea sa cetatea mult râvnită de la gurile Dunării, subminând grav interesele comerciale ale Ungariei si Kării Românesti.
Pentru a restabili situația, Matias Corvin a intrat în campanie la sfârsitul anului 1467, înaintând în fruntea unei mari armate spre Suceava, capitala Moldovei, unde nădăjduia să-l instaleze pe candidatul său la domnie. În drum însă, la Baia, [M] unde regele se oprise pentru pregătirea asaltului final, Stefan dezlănțuie contraatacul; trădat însă de unii boieri el nu a reusit să nimicească, asa cum plănuise, oastea ungară. Lupta a rămas nedecisă, dar avântul ofensivei regale a fost oprit. Incapabil să-si continue înaintarea, Matias Corvin a părăsit Moldova fără să-si fi realizat obiectivul.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți capitala Moldovei, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați doi domnitori din spațiul românesc, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la cucerirea Chiliei de către domnitorul Moldovei. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile politice dintre Moldova si
Polonia, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia spațiul românesc participă la relațiile internaționale de la sfârsitul Evului Mediu si începuturile modernității. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant si utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia.) 4 puncte



SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre preocuparea istoricilor pentru romanitatea românilor, având în vedere:
- menționarea a două cauze ale abordării romanității românilor de către istorici și precizarea unei asemănări între acestea;
- menționarea a doi istorici și prezentarea viziunii referitoare la romanitatea românilor a unuia dintre aceștia;
- formularea unui punct de vedere referitor la existența constantelor în abordarea romanității românilor de către istorici si susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea
relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice si încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.



BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE



Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerin,elor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea formațiunii politice precizate în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la alegerile
parlamentare
3. câte 3 puncte pentru numirea fiecăruia dintre cei conducători politici români la care se referă atât sursa A, cât si sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susține că instaurarea regimului comunist implică exterminarea opozanților politici
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni desfăsurate de România în relațiile
internaționale din perioada „Războiului Rece” (1px2=2p) câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre acțiunile menționate (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între practicile politice din România utilizate în perioada stalinismului, respectiv în perioada național-comunismului


SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea capitalei Moldovei, precizată în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menționarea fiecăruia dintre cei doi domnitori din spațiul românesc, la
care se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
cucerirea Chiliei de către domnitorul Moldovei (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile politice dintre Moldova si Polonia câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) si concluzia
(asadar, ca urmare etc.)



SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două cauze ale abordării romanității românilor
de către istorici (3px2=6p) 2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între cauzele menționate
- câte 3 puncte pentru menționare oricăror doi istorici (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea viziunii referitoare la romanitatea românilor a oricăruia dintre
cei doi istorici
3 puncte pentru prezentarea viziunii menționate, prin evidențierea relației istorice de
cauzalitate si utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
viziunea menționată
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la existența constantelor în
abordarea romanității românilor de către istorici
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) si concluzia (asadar, ca urmare etc.)

Ordonarea si exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu